Brioşe cu ciocolată – reţeta perfectă

p6

De când mă ştiu, când gătesc ceva pentru prima dată, obţin, în proporţie de 90% dintre cazuri, unul din următoarele două rezultate: a). un eşec monstruos pe care îl arunc direct în gunoi (cu bunica sau mama aflate constant pe urmele mele în misiunea de a salva mizeria pe care am făcut-o de la pieire, adică de la aruncarea cu boltă a întregii tăvi direct în gunoi) sau b). un rezultat decent, caz în care realizez mereu ce am greşit şi cum pot îmbunătăţi preparatul.

De data asta, spre fericirea lor, nu a fost cazul de intervenţia “ambulanţei” prăjiturilor mai sus explicată, pentru că reţeta este infailibilă, astfel că am reuşit să obţin unul dintre preparatele ce fac parte din restul de 10% dintre cazuri, adică acelea care îmi rămân mult timp întipărite în memorie. Pentru că le-am făcut pentru prima dată şi pentru că acum mă simt responsabil pentru cei care vor să facă ce scriu eu pe aici, am pregătit toate ingredientele exact cum fac ăia pe la televizor – am cântărit totul la gram şi am măsurat la mililitru şi, trebuie să recunosc, a meritat din plin, aşadar şi prin urmare, cu siguranţă voi mai folosi această metodă.

p1

Pentru 12 brioşe delicioase şi pufoase, o să ai nevoie de următoarele ingrediente (evident, pe lângă tava de brioşe şi formele de hârtie):

  • 125 de grame de făină;
  • 135 de grame de zahăr (da, ai citit bine, are mai mult zahăr decât făină);
  • 30 de grame de cacao;
  • 125 de mililitri de cafea;
  • 100 de mililitri de chefir (poate fi înlocuit cu lapte bătut, un iaurt puţin mai lichid sau alte chestii asemănatoare);
  • 100 de grame de pepite de ciocolată (sau ciocolată mărunţită foarte fin);
  • 112.5 mililitri de ulei de floarea soarelui (bineînţeles, nu-i bai dacă pui 110 sau 115 mililitri, dar eu aşa am măsurat, pentru că am un cântar care măsoară greutatea unui lichid şi în mililitri şi am vrut să-l pun la treabă ca să pot acum să mă dau mare);
  • 2 ouă de mărime medie;
  • 1 vârf de linguriţă de bicarbonat;
  • O puşcătură de sare;
  • Esenţe după preferinţe.

După ce măsori totul (sincer, consider că ăsta e pasul cel mai important) şi aprinzi cuptorul să se încalzească, propun să procedezi astfel:

Într-un bol mare o să pui toate lichidele (cafea, chefir, ulei, ouă, esenţe-dacă foloseşti)  şi o să le amesteci timp de 10 secunde cât să fie treaba omogenă. În alt bol mare o să pui solidele (zahăr, făină, cacao, sare, bicarbonat), cernute toate (poţi omite zahărul de la cernut), amestecându-le şi pe ele uniform.

Acum, după ce te-ai chinuit să le pui măsurate şi cântărite pe fiecare la locul lor, propun să le  combini pe toate în bolul ăl mai mare, amestecând până la omogenizarea completă, absolută, desăvârşită. Adaugă şi pepitele de ciocolată şi mai amestecă încă o dată.

p2

p3

Pentru turnarea cu succes a compoziţiei în forme, sugerez să transferi totul într-un vas  asemănător cu cel din poze şi să ai la îndemână o lingură, cu ajutorul căreia să opreşti compoziţia care va continua să curgă după ce ai umplut două treimi din forma de brioşă (compoziţia creşte în timpul coacerii, aşa că nu trebuie să le umpli până sus).

chocolate muffin liquid river

p5

Le-am copt la foc  potrivit pentru 30 de minute, rotind tava după 15 minute.

Cât timp s-au copt le-am făcut un ganache de ciocolată albă din 300 de grame de ciocolată albă, o puşcătură de sare şi 200 de mililitri de frişcă lichidă (am încălzit frişca, am pus sarea şi ciocolata ruptă bucăţi peste ea şi am omogenizat totul bine), maglavais pe care a trebuit mai apoi să  îl las destul de mult timp să se închege, dar, în final, a meritat aşteptarea, pentru că s-a dovedit a fi foarte bun.

Am lăsat brioşele să se răcească aproximativ 30 de minute cu răbdarea-mi caracteristică – adică dându-le târcoale, pipăindu-le şi  mirosindu-le (totuşi, ajungând în punctul ăsta al acţiunii ştiam deja că mi-au ieşit cele mai tari brioşe).

briose fara crema

După ce s-a scurs timpul de aşteptare, le-am mânjit în viteză cu ganache-ul pe care l-am preparat, ganache care nu era suficient de ferm (pentru că n-am mai avut răbdare), apoi le-am dezbrăcat rapid de forma de hârtie în care s-au copt şi, aproape pe nerăsuflate, le-am gustat.

briose la gramada :)

briose close-up

Senzaţia nu ştiu dacă are sens să o descriu, mai bine te las să incerci de unul singur.

Mihai Petrișor

FOOD BLOGGER

Inginer culinar specializat în arta criticii culinare destructive

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>