Apple Tarte Fine – Tartă subţirică cu mere

apple-tarte-fine

Tipul ăsta de tartă subţirică nu este prea comun prin zona sud-estică a Europei, ea provine de la francezi şi este, în general, făcută şi mâncată de englezi, deci uşor diferită ca stil de pregătire şi ca gust faţă de ce ştim noi că reprezintă o tartă cu mere.  Nici la mine acasă nu prea “a prins”, însă eu o găsesc interesantă şi, în conjunctura potrivită, este un preparat simplu, uşor şi rafinat.

Pentru această reţetă “ridicol de complicată”, pe care am şterpelit-o de la Gordon Ramsay, îţi trebuie foarte multă experienţă, foarte mult timp de pregătire în avans, foarte multe ingrediente şi foarte multă răbdare.

Acum că am prezentat suficiente date în introducere, să purcedem cu intriga: ai în bătătură nişte mere, suficient de puţine cât să nu poţi face o plăcintă şi suficient de multe cât să nu poţi să le mănânci pe toate de unul singur şi mai ai la îndemână un pachet de foietaj care îţi ocupă spaţiu în frigider, drept urmare, fără alte discuţii în prealabil, trebuie să le faci felul.

apple-tarte-fine

Urmărind firul logic al naraţiunii, este lesne de observat că desfăşurarea acţiunii începe atunci când scoţi de la frigider pachetul de foietaj şi-l laşi puţin să îşi vină în fire. După ce pare că este mai cooperant (urăsc când se rupe pentru că nu l-am lăsat să ajungă la temperatura camerei), întinzi aluatul, îi dai ce formă vrei, îl înţepi ranchiunos din loc în loc cu furculiţa (să nu crească prea mult în cuptor), iar mai apoi pregăteşti şi merele (le speli, le cureţi, deşi eu, de exemplu, nu le-am curăţat). Dacă ai mandolină, cum deţine subsemnatul şi eşti dispus să îţi pui în pericol degetele, trebuie să scoţi căsuţa seminală a fiecărui măr cu un cuţit sau cu un aparat special (care costă vreo 8 lei şi se găseşte în orice hypermarket) şi să feliezi cu talent mărul pe întreaga sa suprafaţă. Dacă nu ai mandolină, pune mâna pe cuţitul tău de încredere şi taie mărul  în felii cât se poate de subţiri.

Aşază feliile de măr peste foietaj ca la domino,  fă-le să se sprijine una pe umărul celeilalte, aşa încât să nu le fie frică atunci când vor intra în cuptor, unge-le  cu unt topit, presară deasupra lor zahăr după gust şi bagă tava la cuptor pentru 15-20 de minute sau până când consideri tu că este gata.

apple-tarte-fine

Pentru mine, punctul culminant a fost când am văzut că tarta este coaptă. Am simţit un impuls de piroman izbucnindu-mi în vene şi nu m-am putut abţine. Am dat iama în locul unde ţin “armele” de bucătărie, am luat torţa, am mai presărat nişte zahăr deasupra (ar fi bine să ai zahăr pudră, întrucât se va topi mai repede) şi am purces la caramelizat suprafaţa tartei.

Am făcut asta pentru că aşa am văzut eu că face Gordon Ramsay, însă am cam reuşit să pârlesc merele şi să “aprind” foaia de copt pe care am copt tarta (o idee foarte bună ar fi fost să scot foaia de copt înainte să “bronzez” tarta). Într-un final, cum, necum a fost bună, are un gust fin şi diferit (puţin arsă pe alocuri datorită măiestriei mele, dar bună).

 apple-tarte-fine

Deznodământul este că data viitoare o voi pudra, probabil cu zahăr pudră şi cu puţină scortişoară şi voi lăsa deoparte tehnicile pe care încă nu le stăpânesc.

apple-tarte-fine

Acestea fiind zise, nu pot decât să mă rog să îţi iasă şi, bineînţeles, să îţi şi placă. Doamne ajută!

Mihai Petrișor

FOOD BLOGGER

Inginer culinar specializat în arta criticii culinare destructive

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>